Moll Flanders by Daniel Defoe

Moll Flanders by Daniel Defoe

Author:Daniel Defoe
Language: eng
Format: mobi, epub, azw3
Tags: ro
Published: 2010-09-18T21:00:00+00:00


— Asta-i adevărat, zice domnul consilier şi, întorcându-se spre omul care mă înhăţase, îl întreabă dacă-i adevărat că am izbit cu piciorul în podea.

Omul a răspuns că da, izbisem, dar s-ar fi putut să fi făcut asta, fiindcă venise el.

— Ba nu, zise consilierul, luându-l de scurt, acum te contrazici, fiindcă adineauri ziceai că stătea în prăvălie cu spatele la dumneata şi nu te-a văzut, până ce n-ai pus mâna pe ea.

E adevărat că eu stăteam cu spatele puţin întors spre uşă, dar fiindcă în meseria mea trebuie să fii cu ochii-n patru, l-am surprins cu privirea când trecea strada, aşa cum am spus mai înainte, deşi el nu-şi dăduse seama.

După ce a ascultat tot ce a fost de ascultat, consilierul şi-a dat cu părerea, anume că vecinul greşeşte şi că eu sunt nevinovată, iar argintarul a încuviinţat şi nevastă-sa la fel, aşa încât mi s-a dat drumul; dar tocmai când mă pregăteam să plec, domnul consilier spune:

— Mai stai puţin, cucoană, de vreme ce doreai să cumperi linguri, nădăjduiesc că n-ai să-l lipseşti pe prietenul meu de un muşteriu, numai pentru că s-a iscat o greşeală.

Eu am răspuns pe loc:

— Nu, domnule, voi cumpăra totuşi lingurile, dacă mi le poate potrivi la lingura cea veche pe care am adus-o ca model.

Argintarul mi-a arătat câteva linguri de acelaşi fel. Le-a cântărit şi făceau 35 de şilingi, aşa încât am scos punga în care se aflau aproape douăzeci de guinee ca să-i plătesc, pentru că nu ieşeam niciodată fără o astfel de sumă la mine, căci nu se ştie ce se poate întâmpla şi lucrul s-a arătat folositor în alte dăţi, ca şi acum.

Când domnul consilier mi-a văzut banii, a spus:

— Doamnă, acum sunt pe deplin sigur că ai fost nedreptăţită tocmai de aceea te-am îndemnat să cumperi lingurile şi am aşteptat până ce le-ai cumpărat fiindcă dacă n-ai fi avut bani ca să le plăteşti, aş fi bănuit că n-ai intrat în prăvălie cu gândul de a le cumpăra; căci cei ce umblă cu gândul de care ai fost învinuită nu prea au buzunarele pline de aur, cum văd că le ai dumneata.

Am răspuns zâmbind că, în cazul ăsta, datorez ceva din bunăvoinţa domniei-sale banilor mei, dar nădăjduiesc că şi judecata pe care mi-o făcuse înainte avea temei. El spuse că da, dar că acum părerea iui era întărită, iar el era pe deplin încredinţat că fusesem jignită pe nedrept. Şi aşa am scăpat cu obrazul curat dintr-o treabă care mă dusese până la marginea prăpastiei.

Nici trei zile nu trecură şi, fără să mă cuminţesc de pe urma primejdiei prin care trecusem, am început, după obiceiul meu, să-mi văd mai departe de meseria pe care o îmbrăţişasem de atâta vreme. M-am încumetat să intru într-o casă la care am văzut uşile deschise şi m-am aprovizionat, crezând că nu mă vede nimeni, cu două bucăţi de mătase înflorată, din cea fină care se numeşte brocart. Nu era o prăvălie şi nici magazia vreunui negustor de ţesături, ci arăta ca o casă



Download



Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.